INFO

În primul rând, trebuie chemată ambulanța la locul ȋn care se află persoana decedată, dacă moartea a survenit pe neașteptate, ca urmare a unei suferințe medicale acute, sau a unui accident.

Decesul trebuie constatat de către medicul de familie, primar sau specialist, care trebuie anunțat cât mai repede, în vederea demarării procedurii de eliberare a Certificatului Medical Constatator. În cazul anunțării prealabile a ambulanței, decesul poate fi constatat si de către medicii ambulanțieri, prin întocmirea Certificatului Constatator al decesului.

Acest certificat se ȋntocmeste de către medicul primar/ de familie după 24 ore (minim 12 ore, funcție de diagnostic) de la producerea decesului şi se eliberează în baza actului de identitate al defunctului.

Dacă decesul a survenit la spital, acesta mai întâi va fi constatat de către un medic specialist, primar, sau de gardă, care-l va consemna în primul rând în Foaia de Observaţie (menţionând data şi ora), după care, în cel mult două ore de la constatarea decesului, spitalul are obligația legală de a anunța telefonic familia. Certificatul Medical Constatator este completat obligatoriu de medicul primar sau specialist, de pe secţia unde a fost internat pacientul, cu excepţia cazurilor la care se efectuează autopsia anatomo-patologică, sau medico-legală. După aceea, va fi completat biletul de ieșire din spital, o formalitate obligatorie, care va conţine detaliile referitoare la cauzele care au produs pierderea persoanei.

În cazul efectuării autopsiei anatomo-patologice sau medico-legale, pentru situațiile de moarte violentă, cauză necunoscută, sau suspectă a morţii, certificatul va fi completat de către medicului legist.

Autopsia anatomo-patologică se efectuează obligatoriu în toate decesele survenite în spital, care nu sunt cazuri medico-legale, pentru a confirma, preciza, sau completa diagnosticului clinic dat. În acest caz, certificatul va fi întocmit de către medicul anatomo-patolog. Dacă, însă, familia nu are nicio rezervă asupra cauzelor bolii şi a tratamentului aplicat şi doreşte să îşi asume în scris decizia, se poate alege să nu se mai efectueze această autopsie.

Acest certificat se eliberează în baza Certificatului Medical Constatator, la Starea Civilă din cadrul Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP), sau la primăria unității administrativ-teritoriale ȋn zona căreia a avut loc decesul.

Declararea decesului se realizează astfel:

• în termen de 3 zile de la data încetării din viață a persoanei, dacă decesul a fost produs din cauze naturale;
• în termen de 48 de ore, dacă decesul se datorează unei sinucideri, unui accident, sau unui act de violenţă, precum şi în cazul descoperirii unui cadavru;
• în termen de 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat în primele 15 zile de viaţă.

Actele necesare pentru eliberarea Certificatului de Deces sunt:

• Certificatul Medical Constatator;
• Certificatul de naștere şi de căsătorie, după caz;
• Actul de identitate al persoanei decedate (care va fi reținut de către Ofițerul de Stare Civilă);
• Copie după actul de identitate al persoanei care declară decesul;

Dacă decesul se datorează unei cauze violente, accident, sinucidere, se adaugă la actele de mai sus și dovada eliberată de Poliţie, sau de Parchet (Procuratură) din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată cu privire la deces.

Dacă decesul s-a produs și s-a înregistrat în străinătate, în vederea înhumării sunt necesare următoarele acte:

• cerere scrisă a persoanei interesate,
• certificatul/ extrasul de deces emis în străinătate,
• traducerea legalizată a acestui certificat/ extras;
• certificatul de stare civilă (naştere/ căsătorie) şi
• actul de identitate al persoanei decedate (copie).

Dacă persoana decedată este dispărută, actul de deces se face în baza unei hotărâri judecătorești declarative de moarte, la primăria locului de naștere, sau domiciliu, al celui declarat decedat.

După ce a fost obținut Certificatul de Deces, în baza lui se eliberează, de către Serviciul de Evidență a Populației din cadrul primăriei (SPCLEP), și Adeverinţa de Înhumare, doar într-un singur exemplar.

Aceasta servește la biserică, fără de care preotul nu va putea oficia slujba înmormântării.

În sistemul public de pensii se acordă ajutor de deces, în cazul decesului:

a) asiguratului,

b) pensionarului, sau

c) unui membru de familie, care nu era asigurat, ori pensionar la data decesului.

1 În cazul decesului asiguratului, sau al pensionarului, ajutorul de deces se achită unei singure persoane, care dovedeşte, cu documente, că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz:

a) soţul supravieţuitor,

b) copilul,

c) părintele,

d) tutorele,

e) curatorul,

f) oricare altă persoană, care face această dovadă și dacă nu există altă solicitare din partea persoanelor menţionate mai sus.

2 În cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de deces se achită asiguratului, sau pensionarului, al cărui membru de familie a decedat.

Dovada că membrul de familie nu era asigurat, sau pensionar, se face prin declaraţie pe propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces.

3 Alte situații

În situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis, sau vizat, de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia.

În cazul decesului persoanei în timpul concediului pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 1 an, 2 ani, respectiv în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, ajutorul de deces se plăteşte de către angajator dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu şi raportul de muncă a fost suspendat.

În înţelesul Legii, membri de familie pot fi:

a) soţul/ soţia;

b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial, ori cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate;

c) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.

Ajutorul de deces se acordă, după caz, pe baza următoarelor documente:

a) cerere pentru acordarea ajutorului de deces (model tipizat);

b) certificat de deces (original şi copie);

c) act de identitate al solicitantului (original şi copie);

d) acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul, sau, după caz, actul care atestă calitatea de tutore, curator, mandatar (original şi copie);

e) dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces (original şi copie);

f) act medical emis, sau vizat, de către medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani (original);

g) adeverinţă care să certifice că, la data decesului, membrul de familie, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani, urma o formă de învăţământ organizată potrivit legii (original).

h) adeverință eliberată de angajator, din care să rezulte că persoana decedată avea calitatea de asigurat la data decesului, respectiv extras din REVISAL, după caz.

Cererea pentru acordarea ajutorului de deces, împreună cu restul actelor, se depun la plătitorii acestui drept de asigurări sociale, și anume la:

a) casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială, în cazul decesului pensionarului, sau al asiguratului, respectiv al unui membru de familie al acestuia,

b) instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.

În situaţia persoanelor asigurate în sistemul public de pensii pe baza contractului de asigurare socială încheiat anterior intrării în vigoare a Legii 262/ 2010, ajutorul de deces se achită de casa teritorială de pensii la care se află în evidenţă.

În cazul în care angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin: divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment, sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, ajutorul de deces cuvenit şi neachitat, potrivit legii, se achită din bugetul asigurărilor sociale de stat de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale.

Dovada că au fost suportate cheltuielile ocazionate de deces se face cu înscrisuri doveditoare în acest sens, inclusiv cu declaraţie pe propria răspundere a solicitantului ajutorului de deces.

În cazul persoanelor care nu sunt membru de familie cu decedatul, dovada că au suportat cheltuielile ocazionate de deces o fac prin înscrisuri doveditoare în acest sens, sau prin declaraţie pe propria răspundere autentificată.

Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de Stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut. Câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 (Legea 3/ 2018) este de 4.162 lei.

Astfel, la nivelul anului 2018, cuantumul ajutorului de deces este, în cazul:

a) asiguratului, sau pensionarului, de 4.162 lei;

b) unui membru de familie al asiguratului, sau al pensionarului, de 2.081 lei.

Așadar, ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie neasigurat, ori pensionar la data decesului, reprezintă jumătate din cuantumul ajutorului de deces acordat asiguratului, sau pensionarului.

Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.

Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile de la solicitare, de către plătitorii acestui drept:

a) casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială,

b) instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data decesului. Termenul general de prescripţie este de trei ani.

Cuantumul ajutorului de deces solicitat se achită la nivelul cuvenit la data decesului.